La Electroputere, disponibilizările sunt sărbătorite cu mici şi bere

Dis-de-dimineaţă, locuitorii cartierului Valea Roşie au fost scoşi la ferestre şi balcoane de muzica populară ce răzbătea dinspre Stadionul Electroputere. Iniţial, mulţi au crezut că o fi vorba despre vreo nuntă mai răsărită şi-au sărit repede, conform tradiţiei, să vadă mireasa. Numai că, la fel de repede, au constatat că la mijloc este vorba despre cu totul alt eveniment. Mai exact, un chef de proporţii organizat de conducerea Electroputere Craiova cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înfiinţarea societăţii. În scurt timp, muzica a fost la rându-i acoperită de un nor consistent de fum provenit din grătarele uriaşe plasate în apropierea porţilor unde, în urmă cu destui ani, Adrian Ilie înscria goluri în porţile unor echipe precum Steaua sau Dinamo. Uşor-uşor, gazonul stadionului a început să se umple de oamenii care reuşeau să treacă de filtrul instalat cu grijă la poarta arenei. „Accesul în stadion se face numai pe baza legitimaţiei de serviciu“ – era mesajul care stătea lipit pe porţile stadionului şi care i-a enervat la culme pe boschetarii adunaţi ca la un semn din toate colţurile cartierului.

Bonuri de mici şi tichete de bere
Orele au trecut, iar pe iarba de pe stadion se adunaseră deja sute de persoane care jucau cu spor pe muzica diverşilor interpreţi ce se succedau la microfon. De departe, apogeul este atins odată cu primul vers ce răzbate din corzile vocale ale Niculinei Stoican. După încheierea recitalului, toată lumea se aşază cuminte la rând şi, cu bonurile de consum în mână, oamenii aşteaptă nerăbdători să-şi primească porţiile. „Ne-au dat de la fabrică trei bonuri. Unul pentru mici, unul pentru cârnaţi, iar altul pentru bere. N-ai bon, nu primeşti nimic“, spune unul dintre angajaţi. În total, cele trei bucăţi de hârtie îţi asigură cinci mititei, un cârnat şi două pahare de bere. Nu se ştie nimic despre muştar şi pâine, dar presupunem că acestea erau incluse în meniu. Rând pe rând, toţi cei prezenţi se aşază la mesele rânduite lângă băncile de pe care, în urmă cu mulţi ani, Sorin Cârţu ţipa la jucătorii săi. Spre amiază, speriaţi probabil de furtuna care se apropia rapid, oamenii încep să părăsească arena, iar peste cartier s-a abătut...

* Nume:
* Comentariu